Despre Viata

Cum e ba la 30 si ceva de ani?

By  | 

Ma roade de cateva zile sa scriu textul asta si am tot evitat.. in primul rand pentru ca risc sa se inteleaga exact pe invers sau mai stiu eu ce bucati din context care se pot intoarce impotriva mea indirect. Dar pana la urma ce drecu? Ce am de pierdut.. in afara de a ma face de mandra minune :)) Hahahaha.. Ma consolez cu ideea ca poate nu-s chiar singurul nebun de pe lumea asta.

Hai sa nu vorbim despre cei care la varsta asta, de curand sau mai demult, sunt deja asezati bine pe treaba lor, cu toate cele-n linie dreapta. Despre ei, numai de bine, bravo lor. Poate intr-un moment de plictiseala ne vor arata si noua cum se face sau daca intr-adevar ii atat de bine si misto precum ne arata.

“Pai ce sa zic ba?” la 30 si-un pic de ani e ca.. 😀 mda, hai sa nu vorbim prostii. Deci, la 30 si-un pic de ani e atat de fain incat nu-i fain. Adica sunt prea multe momente de fain si ca p***, incat nu mai intelegi nimic din ce ti se intampla. Sunt clipe cand lucrurile parca incep sa se aseze si incepi sa te bucuri. Aici intervin doua scenarii, fara nicio exceptie, inca..

  1. Te bucuri atat de tare incat ajungi sa nu-ti mai placa, sa nu mai vrei.
  2. Te bucuri atat de tare ca incepe se se intample si din senin, jur ca din senin – din motive independente de tine, efectiv nu se mai intampla.

Ma gandesc ca poate ar fi mai bine sa nu mai amestesc ideile si sa le pun pe cele doua caprarii existentiale.

A. Planul profesional.

Pe deoparte te bucuri ca inca lupti sa faci ceea ce simti, si-ti place, si ai satisfactii, iar pe de alta parte te mai loveste cate un gand din ala neinteles si te ia cu “mama ma-sii, uita-te la mine, cand altii au atatea chestii concrete, io inca-s visatorul ala care zburda prin viata fara sa stie exact de ce si pe unde”. Bai si-i nasol ca te ia cu panica, te dezorienteaza, te ce poate fi mai nasol pe moment. Asta pana maine cand iar mai lovesti ceva misto, un proiect, o maslina, si iar prinzi aripi. Deci, la 30 si ceva de ani, pe planul profesional, oscilezi mai tare decat orice poate oscila pe lumea asta.

B. Planul sentimental.

De cate ori nu ti-ai propus ca de maine nu iti mai zboara mintea dupa ozn-uri si-ti alegi ceva pentru sufletul tau, de casa, adica omul ala care-i sigur de familie? Da, sunt femei si barbati pe care-i vezi fara prea multe eforturi ca isi doresc o viata normala, linistita, copii, masa.. etc. Dar tu nu! Tu nu-i vezi, ce sa mai zic sa-i iei. Adica da, vrei, dar nu sa nu fie chiar asa simplu. Tu nu poti frate sa nu te complici, sa nu-ti trebuiasca ceva ce nu poti avea, ceva care sa nu fie comun, ceva care sa nu aiba ceva aparte, ceva care sa te zgandare la creier, ceva care sa te macine, sa te faca sa lupti, sa te dai de ceasul mortii ca vrei sa faci si sa dregi cu persoana aia. Adica, din nou, tu cu filmele tale care.. inca raman doar filme. Deci, la 30 si un pic de ani, (si) pe planul sentimental, oscilezi mai tare decat orice poate oscila pe lumea asta.

Vezi de ce tot zic eu ca fara dragoste nu se poate? Macar aia cand te loveste chiar nu mai ti cont ca-i frumoasa sau nu, unica sau comuna, buna sau rea, pe gustul tau ala pe care-l stii din totdeana, de casa sau mai putin de casa, drecu sa le ia. Tu de duci si aia e, indiferent ce. Si-i bine asa, sa te tot duci, dar nu de unul singur.

Vedem cum o fi pe la 40 :))

Hai noroc!

#vorbedinpridvor

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *